Activitatea fizică și exercițiile reprezintă părți importante ale unui program de reabilitare cardiacă. Combinarea acestora cu alte intervenții precum medicația, consilierea nutrițională și psihologică, reduce riscul de probleme cardiace viitoare. Cum facem mișcare în perioada recuperării cardiace?
Mișcarea se va realiza mai întâi în cadrul unui centru specializat, iar apoi se va trece la activități și exerciții fizice auto-gestionate, pe care pacientul le va putea efectua în siguranță în viața cotidiană.
Într-un centru specializat
Primele ședințe de recuperare se vor desfășura într-un centru specializat, sub observația kinetoterapeutului și a medicului cardiolog. Kinetoterapeutul va configura programul de antrenament în limitele de siguranță stabilite de medicul cardiolog în urma investigațiilor efectuate pacientului.
Exercițiile vor începe ușor și vor crește treptat în dificultate și intensitate, însă nu depășesc pragul de fatigabilitate al pacientului și parametri prag de intensitate stabiliți de medicul cardiolog.
Pe perioada efectuării programului de recuperare pacientul este monitorizat electrocardiografic pentru a urmări evoluția traseului ECG în permanență în vederea identificării eventualelor semne de slăbiciune cardiacă.
Activitatea fizică realizată pe perioada recuperării cardiovasculare este obligatoriu de tip aerob. Adică un efort de lungă durată și de intensitate submaximală, medie sau mică, desfășurat în condiții de echilibru între cerința și aportul de oxigen la nivel muscular.
De cele mai multe ori se optează pentru exerciții de menținere/creștere a forței, rezistenței musculare și a capacității de efort (cea din urmă realizându-se de cele mai multe ori cu ajutorul bicicletei staționare sau a benzii de alergat/covorului rulant), exerciții de stretching pentru grupele musculare mari și exerciții respiratorii pentru îmbunătățirea ventilației pulmonare.
Ca echipamente auxiliare, ce pot fi utilizate chiar și de pacient la domiciliu, pot fi:
- ganterele (nu folosim gantere mai grele decât greutatea pe care o putem ridica! Nu ne provocăm durere! Rezultatele vor apărea treptat, și nu peste noapte, deci suprasolicitarea nu va ajuta, ci poate chiar înrăutății lucrurile!);
- săculeți cu nisip de diferite greutăți, cu aceleași indicații ca la gantere;
- saltea pentru exercțiile din așezat, culcat;
- benzi elastice, care se poziționează la nivelul membrelor inferioare, cuprinzându-le pe acestea, și depărtând ritmic un picior, apoi celălalt, ducerea unui picior în față, apoi în spate.
Cicloergometrul sau bicicleta staționară este asemănător unei biciclete pe care o găsim în sălile de fitness, însă nu identic. Acest dispozitiv are o importanță majoră în recuperarea cardiacă și este indicat să facă parte din programul de recuperare al pacientului cardiovascular.
Perioada de recuperare poate varia, însă un program care se întinde pe o perioadă mai lungă de timp, nu ar trebui să facă pacientul să renunțe sau să devină neîncrezător în forțele proprii. Calitatea vieții va fi îmbunătățită, doar dacă și pacientul este determinat să evolueze.
Acasă (la domiciliu)
După perioada de recuperare în cadrul unui centru specializat, pacientul va ajunge să își cunoască limitele propriului organism și va fi mai încrezător spre a urma indicațiile medicului privind activitatea fizică, dieta și aderența la medicație, pentru a menține rezultatele obținute în ultimele săptămâni/luni.
Exemple de exerciții aerobice care pot fi realizate de către pacient în viața de zi cu zi:
- mersul vioi,
- mersul cu bicicleta,
- înotul,
- patinajul,
- participarea la cursuri aerobice, de dans, zumba.
Exercițiile fizice ar trebui realizate de 5-7 ori pe săptămână, cu intensitate moderată și o durată a efortului situată între 30-60 minute pe sesiune (150-300 minute/săptămână de activitate fizică moderată).
Surse bibliografice:
https://www.healthlinkbc.ca/health-topics/hw230358
University of Ottawa Heart Institute (2018). Cardiac Rehabilitation: Physical activity. Primary Health Care, 13(5), 8–8. https://doi.org/10.7748/phc.13.5.8.s8